Sursă fotografie: Agenția Națională de Securitate (NSA)

În 1917, armata americană a înființat Secția de Coduri și Cifru, cunoscută sub numele de MI-8, sub conducerea lui Herbert Yardley, marcând astfel începutul unei ere noi în domeniul securității naționale.

MI-8 a jucat un rol crucial în decodarea comunicațiilor inamice în timpul războiului, oferind un avantaj strategic important Statelor Unite și aliaților săi. La sfârșitul Primului Război Mondial, succesul acestei unități a condus la aprobarea creării unei organizații criptanalitice civile, cunoscută sub numele de Camera Neagră (Cipher Bureau), fiind primul organism federal de informații din perioada de pace a Statelor Unite. Herbert Yardley a fost desemnat să conducă această organizație, consolidându-și astfel reputația de pionier în domeniul criptanalizei.

Importanța Camerei Negre nu a fost doar militară, ci și diplomatică, ajutând la interpretarea mesajelor codificate ale altor națiuni. Cu toate acestea, în 1929, Secretarul de Stat Henry Stimson a decis să elimine finanțarea oferită de Departamentul de Stat pentru Camera Neagră, afirmând celebra frază: „Domnii nu citesc corespondența altor domni”. Această decizie a marcat sfârșitul primului capitol din istoria criptanalizei federale în Statele Unite.

Acest episod din istoria criptanalizei americane subliniază nu doar importanța securității informațiilor în contextul geopolitic al începutului secolului XX, ci și dilemele etice care însoțesc activitatea de spionaj și criptanaliză. Impactul acestor decizii și evoluții este resimțit și astăzi, în contextul provocărilor moderne din domeniul securității naționale.