PNL-ului îi tremură bufanții cu Ciucă prezidențiabil

Măsurat și pe lung și pe lat, Ciucă al lor nu dă semne că poate ajunge în turul doi al prezidențiabilelor. Acesta este adevăratul motiv pentru care liberalii țin cu dinții de mutarea datei scrutinului cât mai târziu în toamnă.

Distribuie articolul pe rețeaua preferată

Tip cumsecade și nu cu multe schelete dosite în dulap, Nicolae Ciucă nu trece sticla orice i-ai face și nici nu trezește emoții atunci când este scos în târg. Așa-numitele „băi de mulțime” nu fac nici cât un duș cu presiune redusă în cazul lui. Neavând niciun prezidențiabil de rezervă, liberalii dau din colț în colț și încearcă să amâne cât pot de mult alegerile pentru Cotroceni. Argumente: Iohannis ar putea obține totuși o funcție în conducerea UE și astfel să elibereze Cotroceniul mai devreme, situație în care Nicolae Ciucă ajunge președinte interimar – postură care va duce la o creștere rapidă și masivă de notorietate. Doi: deși este un Guvern PSD-PNL, de creșterea pensiilor de la 1 septembrie va beneficia doar PSD, motiv pentru care un scrutin organizat în aceeași lună va aduce un surplus de voturi partidului condus de Ciolacu. Trei: la începutul lui noiembrie au loc alegerile din SUA iar politicienii noștri (mai ales cei din fostul PD și care activează azi în PNL) au avut întotdeauna relații mai bune cu republicanii lui Trump și nu cu democrații lui Biden. Motiv pentru care unii visează la obținerea unei susțineri de peste ocean pentru Ciucă, dacă se schimbă ștafeta la Casa Albă.

La nivel oficial, liberalii susțin sus și tare că înțelegerea inițială pe care le-o flutură PSD, respectiv aceea care bătea în cuie datele de 15 și 29 septembrie pentru desfășurarea alegerilor prezidențiale, este una „caducă”. De ce anume, explică Rareș Bogdan: „PNL a solicitat varianta 15 și 29 septembrie, sperând la o înțelegere între cele două partide. Discuția din martie a avut două componente omise din spațiul public: lista la europarlamentare ar fi trebuit să depășească 50% și un candidat comun, un tandem președinte-premier. În urma întâlnirii de la Sâmbăta de Sus, de acum 10 zile, s-a luat decizia ca partidele să meargă cu candidat propriu la alegerile prezidențiale. Așadar, înțelegerea din martie a căzut, iar fiecare partid să își susțină propriul candidat. Aceste alegeri ar trebui să aibă loc la termenul constituțional, în lunile septembrie și octombrie.”

Deloc tulburați de grija liberalilor pentru respectarea Constituției, pesediștii au ripostat pe șleau, prin vocea purtătorului lor de cuvânt Lucian Romașcanu: „Nu putem să mutăm data alegerilor pentru că unii nu vor ajunge în turul doi.” Motiv pentru care PSD l-a poftit pe ministrul (liberal) de Interne, Cătălin Predoiu, „să decidă împreună cu PNL care din aceste date este convenabilă”. Datele cu pricina fiind 15-29 septembrie sau 29 septembrie-13 octombrie.

Concluzia: pesediștii și liberalii nu s-au înțeles ieri și vor relua ostilitățile vineri. Până atunci, să lăsăm pozițiile asumate public de cele două părți și să vedem cum arată tabloul general la zi.

Prima constatare: deși a reușit să țină frâiele în mână mult mai mult timp comparativ cu predecesorii săi, Klaus Iohannis a luat-o și el pe tobogan. Nu înseamnă că nu mai poate chema pe câte unul sau altul la o ședință privată de „înmuiere” în spa-ul cu dosare, dar vocea îi este mult mai firavă. În concluzie, liberalii sunt cam pe cont propriu și orice mișcare greșită îi poate lăsa nu doar fără Ciucă la Cotroceni, dar și în afara viitoarei guvernări. Mai rămâne ca grupul de principali consilieri care-i suflă în urechi lui Ciucă (Rareș Bogdan, Lucian Bode, Gheorghe Flutur) să se prindă și ei de pericol. Așa cum iarna nu-i ca vara și nici o campanie derulată în august nu este la fel de eficientă ca una organizată în noiembrie, tot așa nici scorurile obținute la locale nu se vor repeta aidoma la parlamentare. Mai direct spus, PNL poate obține doar printr-o minune un scor cu 3 în față la parlamentare, pe cont propriu. PSD în schimb, mai ales cu primăriile și CJ-urile suflate de sub nasul PNL-ului pe 9 iunie, se poate duce singur spre 40%. Moment în care, cu UDMR și minoritățile naționale, PSD chiar poate pune de o majoritate fără PNL. Iar asta înseamnă că, printr-un joc prost (caracteristic de altfel liberalilor), PNL poate ușor ajunge și fără președinte la Cotroceni și în tabăra Opoziției parlamentare. La fel de adevărat este și că PNL-iștii nu prea au soluții. Sunt exasperați de locul modest obținut de Ciucă în toate sondajele, dar și disperați de faptul că nu au practic alternativă. Ca urmare, îl presează cât pot ei de tare pe Ciolacu, deși este clar că joacă la cacealma și asta fără a fi pocheriști de top.

Ciolacu, între ciocanul PSD și nicovala PNL. Sau invers.

Pe partea cealaltă a baricadei, nici Marcel Ciolacu nu o duce deloc bine. CV-ul lui nu este unul de top, a mai făcut și afaceri de-a lungul vieții, prin târg se zvonește de mult că există niște dosare care dorm pe un raft, pesediștii vechi și cu vână vor să scape de el cu orice preț, ca urmare lucrurile nu sună deloc bine pentru actualul lider al PSD. Până acum, pavăza lui Ciolacu în fața atacurilor din interiorul partidului a reprezentat-o „stabilitatea” ordonată din afară. Ordin pentru respectarea căruia era obligatorie menținerea coaliției cu PNL. Acum, lucrurile sunt destul de tulburi și la Bruxelles și pe malurile Potomacului, fapt care a și făcut tabăra adversă lui din PSD să-și tureze motoarele și să mărească presiunea pusă pe el. Pe hârtie, socotelile pesediștilor arată mai bine decât cele ale liberalilor, dar asta doar dacă nu incluzi în calcul și modul în care românii votează de mai bine de 25 de ani: cei mai mulți contra candidatului PSD ajuns în finala prezidențială. Fără doar și poate și spre deosebire de PNL, PSD-ul își bagă prezidențiabilul în turul doi. Are cea mai solidă și mai mare structură națională, are organizații și observatori în toate localitățile, are cei mai mulți primari etc. La vot însă s-a demonstrat că numărul votanților anti-PSD este de fiecare dată mai mare, cu cel puțin 2-3 procente. Iar dacă poporul mai este și afectat emoțional de cine știe ce „lebădă neagră”, atunci să vezi diferență de scor. La fel de adevărat este și că pe pesediștii anti-Ciolacu îi doare-n cot dacă acesta ajunge la Cotroceni, important pentru ei este doar să scape de el și să preia partidul. Cum însă istoria se repetă, n-ar fi rău ca și insurgenții cu pricina să arunce o privire asupra cazurilor în care PSD-ul a luat cel mai mare scor la parlamentare și a fost băgat mintenaș în Opoziție. Zicem și noi.

Distribuie articolul pe rețeaua preferată
pictograma_ASI
Mai multe dezvăluiri

Simona BĂDULESCU

Iohannis, nouă șansă după ce CJUE i-a pus piedică Ursulei

Simona BĂDULESCU

Iohannis
S-a întors roata: Iohannis, la mâna lui Ciolacu!

Simona BĂDULESCU

PSD și PNL joacă la ruleta rusească fără tandem președinte-premier

Simona BĂDULESCU

PSD mai bâjbâie cel puțin o lună după prezidențiabil

Simona BĂDULESCU

Diana Șoșoacă, un alt ”birlic” pe scena politică

Folosim cookies clasificate ca necesare bunei functionari a site-ului. Pentru moment nu monitorizam traficul, nu stocam informatii despre dumneavoastra. Doar folosind formularul de contact avem nevoie de informatiile dumneavostra pentru comunicare.
Vizitand acest site va dati acordul cu privire la folosirea cookie-urilor. Pentru mai multe informatii vizitati pagina POLITICĂ DE CONFIDENȚIALITATE.