Ciolacu, buturugă în drumul carului PSD spre Cotroceni

Decimarea liderilor băștinași (cu ajutorul DNA-ului condus de Codruța Kovesi și a politicienilor înșiși) ar fi putut (re)aduce Cotroceniul în palmaresul PSD-ului în acest an. Asta dacă stânga mioritică ar fi avut un lider cât de cât prezidențiabil – ceea ce nu este cazul.

Distribuie articolul pe rețeaua preferată
marcel-ciolacu

După retragerea lui Ion Iliescu, PSD a mai pupat Cotroceniul doar la evenimente oficiale, atunci când sunt invitați mai toți milogii ajunși în funcții mai acătării în aparatul de stat. Și asta din cauza unui alt paradox românesc: deși țara noastră este fruncea în Europa când vine vorba despre ponderea populației sărace și cea a veniturilor foarte mici în raport cu media UE, electoratul de dreapta este mai numeros decât cel de stânga. Cum însă tarlaua de dreapta este acum cheală de lideri politici cu zvâc, pesediștii și-ar fi putut lua revanșa în acest an în care cel mai probabil PNL va ieși la luptă cu charistmaticul și recunoscutul orator Nicolae Ciucă. Spre norocul electoratului care are alergie la pesediști, aceștia din urmă îl pot contrapune lui Ciucă doar pe Ciolacu.

Și pesediștii au mulți dinți împotriva lui Ciolacu  

Trecând în revistă istoricul lui Ciolacu în PSD se poate conchide că acesta a ajuns în fruntea formațiunii doar pentru că a reușit să zboare mult timp sub radarul partidului și al opiniei publice (cu excepția asocierii juvenile cu Omar Hayssam). Tip neconflictual și considerat neutru în raport cu taberele interne, acesta a fost pus (atenție, provizoriu!) în locul lui Dragnea. Pesediștii care au sperat că Ciolacu va fi ușor de retrogradat s-au convins repede că au bătut câmpii. Nici noncombat-ul afișat inițial nu s-a confirmat ulterior din moment ce s-a demonstrat că noul lider își elimină pe capete adversarii, ce-i drept prin metode ceva mai soft în comparație cu moda pesedistă. Mai exact, Ciolacu pune eliminarea vrășmașilor interni personali pe seama necesității de a drege imaginea PSD în ochii votanților băștinași și în cei ai partenerilor externi/strategici. Asta nu înseamnă însă că ezită să provoace pagube partidului atunci când interesul personal i-o cere – vezi cazul Gabriela Firea, scoasă din jocul pesedist intern cu prețul pierderii Primăriei Capitalei. Cătălin Cîrstoiu poate câștiga doar printr-o minune iar Ciolacu a demonstrat deja că nu ridică un deget să-și ajute candidatul, ca urmare lista păcatelor sale (și a contestatarilor săi) va crește imediat după anunțarea rezultatelor la localele bucureștene din 9 iunie.

Deși tardiv, pesediștii nu s-au lăsat păcăliți de fața bonomă și de aruncarea responsabilității pe seama ”comandamentelor externe” și îl acuză de multe pe Ciolacu, chiar dacă nu public: că-i face mereu pe plac lui Iohannis, că îi avantajează pe liberali doar pentru a-și consolida lui un viitor politic, că i-a contrapus pe liderii locali ai PSD cu reprezentanții mediului de afaceri prin luarea unor măsuri fiscale aberante, că vrea să introducă dictatura în partid, că îi lasă baltă pe colegii ajunși în vizorul Justiției, că provoacă distrugerea unor fiefuri pesediste locale obligându-și colegii să colaboreze cu liberalii la aceste alegeri locale etc. Pe scurt, dacă nu ar fi bătut atâtea alegeri la ușă în acest an, Ciolacu ar fi avut toate șansele să fie măturat de un tsunami intern. Proiect care, deși nu este de actualitate imediată, aduce fără doar și poate zâmbetul pe fața lui Paul Stănescu și le face ziua frumoasă celor doi posibili succesori la tronul PSD: Mihai Tudose și Sorin Grindeanu.

Din păcate pentru aspirațiile personale de viitor, Marcel Ciolacu nu stă grozav nici în exteriorul PSD. Nu este un secret pentru nimeni că Ciolacu se vedea cu puțină vreme în urmă președinte al României. Posibil este să se viseze și în continuare, chiar dacă toate calculele dau cu minus în cazul lui. În primul rând, indiferent cine și ce ar zice, electoratul de dreapta nu se va  lăsa convins să dea buzna la urne și să voteze un pesedist never-ever. Ca urmare, Ciolacu nu are de unde să adune acel plus de voturi necesar obținerii victoriei în turul doi al prezidențialelor. În al doilea rând, gurile rele spun că Departamentul de Stat îl consideră ”persoană de risc” pe Ciolacu. Drept este că Ciolacu s-a întâlnit, la nivel politic american, doar cu congresmeni în timpul vizitei efectuate în SUA, în decembrie 2023. Atunci când nu i-a fost acceptată, de exemplu, solicitarea de a se întâlni cu Kamala Harris. După cum arată tabloul general la zi, Marcel Ciolacu va vedea interiorul Cotroceniului tot în calitate de vizitator și după prezidențialele din acest an. Singura variantă optimistă pentru el este rămânerea la cârma Guvernului și după alegerile prezidențiale. Să nu uităm însă că asta depinde de dispoziția pesediștilor de a accepta (sau nu) ideea că liderul lor nu participă la cursa prezidențială – deci nu respectă cutuma partidului – ceea ce e cam greu. Dacă pesediștii nu sunt de acord, se ajunge în mod cert la soluția clasică: eliminarea liderului perdant. Aviz amatorului.

Distribuie articolul pe rețeaua preferată
pictograma_ASI
Mai multe dezvăluiri

Simona BĂDULESCU

Iohannis, nouă șansă după ce CJUE i-a pus piedică Ursulei

Simona BĂDULESCU

Iohannis
S-a întors roata: Iohannis, la mâna lui Ciolacu!

Simona BĂDULESCU

PSD și PNL joacă la ruleta rusească fără tandem președinte-premier

Simona BĂDULESCU

PSD mai bâjbâie cel puțin o lună după prezidențiabil

Simona BĂDULESCU

Diana Șoșoacă, un alt ”birlic” pe scena politică

Folosim cookies clasificate ca necesare bunei functionari a site-ului. Pentru moment nu monitorizam traficul, nu stocam informatii despre dumneavoastra. Doar folosind formularul de contact avem nevoie de informatiile dumneavostra pentru comunicare.
Vizitand acest site va dati acordul cu privire la folosirea cookie-urilor. Pentru mai multe informatii vizitati pagina POLITICĂ DE CONFIDENȚIALITATE.